eu doar pe mine mă cautrăscrucile de drumuri
sunt între eu cea de acum
și cea de acum o secundă
între răsarit și apus, mi-e teamă să mă descopăr
mi-e teamă că întreaga eu nu poate fi integrată în lumea de acum
și poate nici în lumea de acum o secundă
vreau să călătoresc, așadar,
să las câte o fărâmă de mine pe-oriunde calc,
iar și iar..
să mă recunoască noaptea,
tacută și frumoasă
și ziua să îmi bată
în zori, la ușă, acasă.
pământul să îmi fie
rod trainic și gustos
să gust din bucurie.
ma lepăd de ce-a fost
vreau stele, sus, o mie
pe toate să le calc..
împrăștie-mi surâsul
pe străzile pustii
pe dealuri și coline
pe mări și-oceane vii
vreau să trăiesc într-una
mi-e teamă de sfârșit
mi-e teamă să îmi crească
aripi spre infinit.
No comments:
Post a Comment