Trebuia să mă fac psiholog
să am grijă de sufletul tău olog
tu nu știi cum să zbori...
printre mări, peste nori.
tu nu știi să trăiești
prin mii de povești.
nu știi să respiri
iubind amintiri.
nu știi să reziști
la ochi mult, mult prea triști.
Tu nu știi..mai nimic
Nici prea mult, nici un pic
Nu știi eu cât te-am vrut
Nu știu, nu te-am avut.
No comments:
Post a Comment